 |
|
| Primaria Colonešti |
|
|
|
|
|
|
| Destinatii utile |
|
|
|
|
|
|
| Ultima actualizare: |
|
|
|
18.08.2010
|
|
|
|
|
| Comuna Colonešti - Monografie |
| |
Comuna Colonesti are o suprafata de 46 km2, facand parte din categoria comunelor de marime milocie ale judetului Olt. Comuna este situate in parte de nord - est a judetului Olt, la limita cu judetul Arges, avand ca vecini:
- la nord comuna Barasti
- la vest comunele: Tatulesti si Optasi-Magura
- la sud comuna Optasi-Magura
- la est judetul Arges, comunele Lunca Corbului (satul Mirghia ) si Stolnici (satul Filfani).
Comuna Colonesti(Comuna) constituie "poarta de intrare in judetul Olt, fiind strabatuta de la est la vest de soseaua nationala (D.N. 65; E-94) ce leaga principalele orase din apropiere: Slatina si Pitesti. Denumirea comunei are o vechime foarte mare, ea aparand pentru prima data intr-un documnent dat de domnitorul Alexandru Mircea la 22 iulie 1570, in care se mentioneaza ca martori " Mihail din Colonesti " alaturi de alte doua persoane: Stan din Barasti si Radu din Tatulesti, commune invecinate. La acea data comuna se numea Colunesti, pentru ca mai tarziu, in acelasi secol, dupa batalia de la Calugareni, sa gasim in documentele istorice denumirea de Colonesti, prin care Mihai Viteazu " daruieste marelui armas Antonie Grama, satul Colonesti, pentru dreapta si credincioasa slujba si cu varsare de sange", cu care s-a distins in timpul luptei.
Pozitia si localizarea geografica
Comuna Colonesti este situate in partea de nord-est a judetului Olt, pe cursul inferior al raului Vedita care o strabate de la nord la sud. Asezarea ei in apropierea paralelei de 45 latitudine nordica, ofera cele mai favorabile conditii dezvoltarii vietii omenesti, beneficiand de climatul temperat, cu nuante date de elementele locale.
Dealurile verzi cum le denumeste Emmanuel de Martonne, cu inaltimi de 400m spre nord, coboara catre sud pana la 200 m in campie. In aceasta zona se face trecerea intre dealurile propri-zise si campie.
Comuna Colonesti este asezata in aceasta regiune a dealurilor joase. Relieful ei este format in cea mai mare parte dintr-unh platou intins, strabatut de numeroase vai fara apa, ce-i dau un aspect deluros, o insiruire de intrefluvii de diferite marimi.
Peisajul dominant este dat de valea larga a raului Vedita, insotita de o sosea care trece cand pe un mal cand pe celalalt, satele fiind insirate intre traseele de pe partea stanga si versanutul drept. Inaltimea medie a platoului este de 250m, inaltimea maxima fiind de 275 de metrii in dealul Isvorului in partea de nord vest a comunei. Majoritatea vetrelor de sat, sunt asezate pe terasele raului Vedita, unele pe prima terasa, iar altele pe a doua terasa, si nu mai putine in lunca raului. Asezarea aceasta are urmari foarte importante pentru comuna. Satele din lunca beneficiaza de apa potabila care se gaseste la adancimi de 5-6 metrii si de un sol foarte roditor, dar sunt expuse pericolului inundatiilor periodice.
Satele de pe terase, au asezarea cea mai buna, avand apa potabila ce se gaseste la o adancime mica si sunt ferite de inundatii. Majoritatea teraselor au o latime mica, ceea ce impiedica extinderea asezarilor omenesti. In partea de nord vest a comunei se afla cateva case ridicate pe interfluviu si au mari probleme privind alimentarea cu apa potabila, pe care o aduc din vale. Satele situate pe terase sunt adapostite de vanturile dominante dinspre rasarit si apus.
Un important drum national (DN 65; E-94) strabate comuna de la est la vest, pe o distanta de 5,5 Km, despartind-o in doua parti aproape egale. Acest drum a avut un rol important in dezvoltarea comunei, pentru schimburi comerciale, fiind cunoscut inca din epoca feudala, din timpul domniei lui Mihai Viteazul, care a adus pe aceste meleaguri "colonii" pentru a apara drumul dintre Slatina si Pitesti, localitatea avand in acea vreme rolul de statie de posta. Astazi drumul serveste la deplasarea fortei de munca din comuna spre principalele orase apropiate: Slatina, Pitesti.
RELIEFUL
Din punc de vedere fizico-geografic, comuna Colonesti este situata in Piemontul Getic, spre limita cu campia romana, in zona colinelor joase ale Vezii, cum o numeste Emmanuel D. Martonne in lucrarea sa "La Valachie" sau platforma Cotmeana cum este denumita de George Valsan in lucrarea "Campia Romana", platforma delimitata de vaile Oltului si Argesului. Limita geografica intre podisul getic si campia romana, este data de curba hipsometrica de 200m, care pe teritoriul judetului Olt se desfasoara pe directia Bals-Piatra Olt-Slatina-Corbu in lungul caii ferate. Aceasta limita este destul de insensibila in raport geologico-litologic intre localitatile Colonesti si Hirsesti (jud. Arges) unde, in aceleasi depozite fluvio-lacustre, apar si resturi de Elephas (Archidiscodon) meridionalis. Geomorfologic, limita respectiva este justificata de energia mica a reliefului, de latimea vailor, de eroziunea solurilor mai accentuate in podis decat in campie.
Relieful din aceasta zona prezinta caracterele unui adevarat ses de o netezime surprinzatoare. Reteaua hidrografica a fragmentat podul Piemontului initial, in interfluvii mai late spre sud odata cu scaderea inaltimii, pana cand dispar pe nesimtite in vasta campie. Rezulta ca relieful comunei Colonesti face parte din zona dealurilor joase, avand unele aspecte asemanatoare cu campia ce se intinde la sud.
Clima comunei Colonesti
Clima comunei Colonesti, ca de altfel clima tuturor localitatilor de nordul judetului Olt, apartine tipului temperat-continental, cu o nuanta mai umeda. Atunci cand deasupra teritoriului se afla mase de aer oceanic este o perioada ploioasa, iar cand sunt cele continentale este o perioada secetoasa. Dupa datele luate de la statia Striharet(Slatina), statie cu date complete pe o perioada de timp mai mare, rezulta ca temperaturile medii anuale variaza de la an la an. In legatura cu variatia temperaturiilor in cursul anului trebuie mentionat fenomenul de inghet, ce are o mare importanta pentru agricultura. Primul inghet se produce intre 20-30 octombrie iar ultimul se inregistreaza pana la jumatatea lunii aprilie .
Un alt element ce caracterizeaza clima comunei este si regimul precipitatiilor repartizate neuniform pe cele patru anotimpuri.
Comuna Colonesti se afla in zona de interferenta a vanturilor dominate din sectorul estic cu cele din sectorul vestic. In timpul iernii bate crivatul care adduce frig si viscole puternice.Vara in schimb vantul de est, aduce mase de aer uscat si cald care produc fenomenul de seceta.
Vara se caracterizeza print imp senin , uscat si calduros cu temperature extreme ce depasesc 400 C.
Iarna se caracterizeaza prin valuari frecvente sub 00 C si prin prezenta stratului de zapada a carui grosime nu depaseste 10-15 cm. Fenomenul cel mai characteristic iernilor este cel de viscol.
Toamna se caracterizeaza in general prin scaderea temperaturii cu 3-40 Cin luna septembrie fata de agust si a precipitatiilor deasemenea scazute.
Din analiza acestor elemente, rezulta ca pe teritoriul comunei sunt conditii climatice, prielnice dezvoltarii plantelor de cultura, existand insa si unele neajunsuri datorita repartizarii neuniforme a precipitatiilor, care prezinta deficite tocmai in perioada de vegetatie. Aceste neajunsuri sunt accentuate si de soluri care datorita texturii nu permit executarea unor lucrari agricole de intretinere a culturilor in conditii corespunzatere.
Hidrografia
Pltforma Cotmeana din care face parte si teritoriul studiatare o retea hidrografica saraca, aceasta fiind de fapt si caracteristica principala. Raurile sunt putine si firave, deoarece este lipsita de mantia zapezilor mari si de ploile care cad neregulat pe anotimpuri, pentru a alimenta raurile acestor regiuni.
In general reteau a hidrografica a Platformei Cotmeana are character mai mult temporar, deorece lipseste alimentarea din ape frenatice , care in cuprinsul pltformei se afla la mare adancime.
In zona de lunca apa freatica se afla la circa 1m, iar in cele mai multe cazuri intre 2-5m.
Adancimea mica a apelor din lunca si de pet erase a constituit un factor important in asezarea satelor de vale, problema apei potabile fiind rezolvate, alimentarea cu apa se afec din fantanile publice sau din fantanile proprii ale cetatenilor.
Dintre apele curgatoare care strabat comuna cel mai important este raul Vedita care-si are obarsia in Platforma Cotmeana.
Debitul mediu anual al raului Vedita este de 0,22 m.c/sec. In timpul verii riul seaca complt exceptie facand in anii pliosi. Bilantul hidrologic este in general deficitar , neuniform, apartinand tipului pericarpatic sudic cu vizibile elemente de instabilitate.
Riul Vedita primeste peraza comunei o serie de afluenti care au aspectul unor vai torentiale si ale caror cursuri de apa sunt intermitente. Dintre cele mai importante paraie sunt: Giurgiuletul, Gruiul, Ulmul si Ieia pe partea stanga a Veditei, iar Isvorul, Darul, Lupoaia, Sava si Baracea pe partea dreapta.
Lucrari de regulairzare si indiguire se impugn pentru paraurile Gruiul si Darul, care in timpul revarsarilor de primavera si al perioadelor ploioase aduc pejudicii locuitorilor satelor Barasti si Carstani inundand gradinile si gospodariile acestora.
Lacurile situate pe platoul din vestul Veditei sunt: lacul Chivu, lacul Gruiu, elesteul Onel, elesteul Alba, si barajul de pe Gruiuletu a carei suprafete este de 4 ha si adancimea de 5 m.
In satul Carstani s-au efectuat doua foraje la adancimea de 145,5 m pe terasa din partea drapta a Veditei, gasindu-se nivelul hydrostatic la 8,55 m si un debit de 4,5 l/sec, revenirea facandu-se intr-un minut. Acestea s-au facut in scopul alimentarii cu apa potabila a comunei Colonesti in viitorul apropiat (1980).
Solurile , Vegetatia si Fauna
Aceste trei elemente naturale constituie un complex pedobiogeografic strans legat de conditiile climatice si relieful specific.
Teritoriul comunei se incadreaza in marea grupa a solurilor brune de padure ce sunt caracteristice Platformei Cotmeana.
In partea sudica a interfluviului de la vest de Vedita se extend solurile brune medii si puternic podzolite. In lunca interna si pana la piciorul terasei se gasesc soluri slab dezvoltate precum regosolurile si solurile aluviale.
Din punct de vedere agroproductiv solurile comunei Colonesti sunt cuprinse in mai multe grupe:
- soluri brune pseudo-gleizate
- soluri mediu si puternic podzolite
- soluri brune de terasa luto-nisiposasi si luto-nisipo-lutoasa
- soluri slab-moderat erodate
- soluri brune puternic erodate
- soluri aluviale
- soluri gleice inmlastinite
- soluri excesiv erodate
In concluzie, putem spune ca pe teritoriul comunei solurile existente pot fi folosite pentru cultura cerealelor, a plantelor furajere, a pomilor fructiferi si vitei de vie.
Vegetatia naturala si spontana a comunei este consecinta directa a factorilor climatici si a reliefului , concretizata in existenta pajistilor de silvostepa care alterneaza cu paduri de stejar.
Principalele specii de arbori care alcatuiesc padurile de pe teritoriul comunei sunt: stejarul brumariu, cerul, garnita, teiul alb, jugastrul, frasinul, ulmul si carpenul. In present se observa disparitia treptata a frasinului si ulmului din padurile acestor zone locul lor fiind luat de garnita.
Pe teritoriul comunei se afla cateva paduri pe suprafete mici in raport cu cele din trecut.
In stratul ierbaceu al padurilor apar la inceputul primaverii, plante iubitoare de lumina capabile sa se dezvolte rapid, precum: ghioceii, brebeneii, toporasii. Printre ierburile ce se intalnesc in padure sunt: piperul, iarba moale, paiusul de padure, merisorul, etc.
Ca arbusti se intalnesc: porumbarul, macesul si gherghinarul.
O suprafata mai mare o ocupa vegetatia de lunca si acvatica fiind formata din urmatoarele specii lemnoase: salcii, rachite, plopi, anini ele formand padurile de lunca, numite zavoaie. Cel mai important zavoi se afla in sudul comunei numindu-se Geacar. Ca vegetatie acvatica intalnim: papura, pipirigul, piciorul cocosului, isma.
Fauna comunei este reprezentata prin mamifere, reptile si mai ales pasari care se intalnesc atat in padurile de stejar cat si cat si in cele silvostepa si de lunca. Dintre mamifere putem cita: vulpea, veverita si lupul (care este pe cale de disparitie in acasta zona). In ultimii ani si-au facu aparitia si caprioara care avand conditii bune de viata s-au imultit simtitor. De curand au fost adusi in padurile vecine si cateva exemplare de ursi .
Pasarile care traiesc in padure sunt destul de numeroase si legate de anumite biotopuri : mierla, gaita, ciocanitoarea verde, privighetoarea, cinteza, sticletele, cucul, turturica etc.
Dintre reptile putem cita: serpi, soparle, gusterii.
Fauna de lunaca este si ea variata intalnindu-se numeroase specii de pasari migratoare ca: gasca salbatica, rata caraitoare, barza, pupaza etc.
Fauna acvatica este reprezentata mai ales prin fauna piscicola care se dezvolta spontan in rauri si lacuri. Printre speciile de pesti se numara crapul, caracuda, platica, linul. Lacurile cele mai bogate in peste sunt: Geacar, Gruiu, Albasi barajul de pe Gruiuletul.
In concluzie, atat flora cat si fauna sunt caracteristice zonei dealurilor joase, iar padurile care altadata ocupau suprafete intinse, azi sunt transformate in suprafete cultivate.
Date de geografie istorica si toponimie
Cercetarile arheologice de pana acum dovedesc ca, pe teritoriul Judetului Olt, viata omului a inceput sa se desfasoare cu mult inainte de paleolitic. Se pare ca si teritoriul comunei Colonesti a fost locuit din timpurile vechi ale istoriei, de omul primitiv, dovada descoperirea unor resturi de schelete de mamut, pe teritoriul acestei comune, animale pe care omul preistoric le vana pentru hrana iar oasele erau folosite drept unelte de aprare.
Tot pe teritoriul comunei in curtea scolii din satul Maldar au fost effectuate sapaturi care au scos la iveala urme ale asezarilor dacice din sec III-lea e.n.
Numele comunei vine de la faptul ca locuitorii sai transportau pentru trupele rusesti, cantonate la Rosiorii de Vede, fan din luncile raului Vedita, si neavand mijloace de transport, erau nevoiti sa duca sarcinile de fan sub forma de maldare in spate si de aici numele de Maldareni.
Satul Colonesti a cunoscut o dezvoltare separate fata de celelalte asezari de pe teritoriul comunei. Prin acest sat trecea drumul care lega orasul Pitesti de Slatina si Craiova, legand deci Muntenia de mosiile boierilor Craiovesti. Comuna Colonesti mai cuprinde si satul Vlaici al fostei commune cu aceasi nume. Cele trei commune Maldaru, Colonesti si Vlaici s-au unit mult mai tarziu ele dezvoltandu-se separate multa vreme.
Din 1865 pana in present cele trei commune apartin judetului Olt.
Toponomie
Reteaua de nume de locuri reprezinta acumularea unor straturi succesive, cu o densitate mai mare sau mai mica in functie de relatiile om-mediu geographic Corespunzatoare acestor relatii este extensiunea utilizarii anumitor numiri geografice pe arii mai largi sau mai restranse. Astfel unele toponime de pe teritoriul comunei sunt propii acesteia, altele insa, provin din apelative.
Pe teritoriul comunei se intalnesc mai multe categorii de toponime:
Toponime topografice:
- La Magura = deal singuratic situate pe teritoriul satului Vlaici
- Glod = deal uscat situate pe teritoriul satului Maruntei etc.
Toponime care redau nume de plante:
- Cornetul = deal cu plantatii de corn situate pe teritoriul satului Maruntei
- Teia = padure in satul Maruntei si Guiesti dupa numarul mare de tei salbatici
Toponime sociale ce amintesc nume de persoane:
- Vlaici = sat de la numele primului locuitor
- Colonesti = de la colonistii adusi intre 1550-1600 de catre autoritati pentru a infinta o statie de posta si a pazi drumul ce trece prin sat
Toponime istorice:
- Poiana Neamtului = se afla in satul Colonesti , dupa un neamt care ar fi murit aici
Toponime psihologice:
- Batareni = porecla turceasca data unui locuitor de aici Tudor Batar
Populatia
Dupa numarul de locuitori comuna Colonesti se iscrie in randul comunelor cu populatie mijlocie , in cadrul judetului Olt. In urma recnsamantului din 1977,comuna Colonesti , avea un numar de 3732 locuitori. Cele mai vechi dete despre populatia comunei le avem din anul 1895 cand acesta numara 3109 locuitori.
In secolul xx populatia comunei a inregistrat o crestere aproape continua, cu exceptia celor doua razboaie mondiale, cand se inregistreaza anumite descresteri.
Analizand evolutia populatiei in perioadele dintre recensaminte observam ca dupa anul 1912 populatia comunei a crescut mereu pana in anul 1916, cand datorita participarii la primul razboi mondial si a bolilor care faceau ravagii, aceasta scade.
Intre 1956-1966 populatia comunei scade cu 6,2% inregistrandu-se un spor negativ de 236 locuitori.
Ritmul mediu anual de crestere a populatiei comunei , in ultimele sase decenii este de 0,97 %, acesta fiind mai mare decat inregistrat pe judet 0,72%.
Un rol important in dezvoltarea social-economica a comunei il are si studiul populatiei pe grupe de varsta, cunoscand in felul acesta populatia apta de munca, populatia in varsta care nu mai munceste si populatia sub 16 ani care in viitorul apropiat va lucra.
Studiul populatiei pe grupe de varsta ne ajuta sa cunoastem populatia apta de munca din comuna astfel: populatia active 87,9% iar restul 12,1 populatia neocupata.
O importanta foarte mare pentru dezvoltarea economica a comunei o are si aprecierea populatiei in perspectiva. Din analiza factorilor naturali si economici care determina dezvoltarea economica a comunei Colonesti, au rezultat posibilitatile de care dispune comuna de adezvolta in continuare ca centru agricol de cazare a salariatilor care lucreaza in orasele Slatina si Pitesti.
Asezarile
Datorita in buna parte reliefului, comuna Colonesti are forma liniara fiind extinsa de la nord la sud pe o distanta de 15 km in lungul soselei. Satele sunt asezate in general pe lunca sau pe terasele Veditei , care ofera conditii favorabile.
Satul Colonesti este asezat aproximativ in centrul comunei, fiind satul de resedinta. Casele sunt asezate intotdeauna spre sud si cu fata la sosea.
Terenurile libere din curtile gospodarilor sunt transformate azi in gradini legumicole, solaria, plantatii de pomi fructiferi, vita de vie pe forme inalte, care pe langa aspectul decorative aduc venituri importante satenilor.
In perioada 1950-1960 din gospodariile sateanului dispare vechiul tip de casa si apar case noi din caramida cu camere mai spatioase. Casele sunt compuse de obicei din trei camere si veranda de obicei inchisa.
Satele Barasti si Maruntei sunt asezate pe prima terasa dei estul raului Vedita. Ambele sate au o forma liniara si textura neordonata.
Satele Chelbesti, Navargeni si Batareni sunt situate in lunca Veditei. Satele Batareni si Navargeni sunt asezate tot in lunca Veditei, dar pe partea dreapta si mai spre sudul comunei.
Activitatea Agricola
Comuna Colonesti de-a lungul culoarului de vale al Veditei, prezinta pe tot teritoriul o lunca zvantata, destinata culturilor cerealiere, pasunilor si rareori cultivarii legumelor, dar in conditii de irigare.
Suprafata mare ocupata de terenurile agricole arata ca in comuna Colonesti, rolul principal il are deocamdata cultura de cereale. Dintre cereale cea mai mare suprafata o detine porumbul.
Legumicultura - este o ramura putin dezvoltata in comuna, aceasta datorita existentei in cea mai mare parte a luncii zvantate, in care se practica mai mult cultura cerealelor. Alta cultura care s-ar putea introduce si de unde s-ar obtine productii mari este cultura cartofului timpuriu.
Cultura plantelor furajere - principalele plante furajere cultivate sunt: lucerna, trifoiul, sfecla furajera, porumbul pentru masa verde, sorgul, dovleci si rapita furajera. Suprafata ocupata cu plante furajere este de 12% pe total comuna. Cea mai mare productie la hectar o dau suprafetele ocupate cu sfecla furajera.
Pomicultura - este o alta ramura care adduce venituri importante unitatilor agricole din comuna, conditiile naturale fiind foarte favorabile culturii pomilor fructiferi.
Speciile de pomi fructiferi care se cultiva pe terenurile din comuna sunt: prunul, marul, parul, ciresul si visinul acestea ocupand suprafete foarte mici.
Productiile medii obtinute in ultimii 5 ani pe fiecare pom au fost de 28/30 kg pe pom.
Viticultura - a luat o mare raspandire in comuna, sector in plina dezvoltare in prezent si in anii viitori. Aceasta dezvoltare se datoreaza conditiilor climatice si orientarii versantilor, care favorizeaza aceasta cultura. Productiile la ha. Sunt de 4000kg. Dintre soiurile care se cultiva amintim: Feteasca alba, Riessling, Cabernet, Afuz-ali etc.
Zootehnia - este o ramura de baza a agriculturii, fiind in plina dezvoltare. O conditie esentiala pentru dezvoltarea zootehniei o constituie asigurarea bazei furajere. Animalele crescute in comuna sunt: bovine, ovine, porcine, cabaline.
Avicultura - adduce mari foloase economiei nationale prin produsele pe care le furnizeaza acesteia: carne, oua, puf si pene. Cu toate ca pasarile se intretin usor si cresc repede aceasta subramura nu este dezvoltata in comuna.
Apicultura - este o ocupatie straveche a locuitorilor de pe aceste meleaguri. In 1977 in comuna existau 190 de familii de albine, care apartin locuitorilor.
Vanatul si pescuitul - sunt slab dezvoltate in comuna dar cu posibilitati de dezvoltare pentru locuitori, datorita cresterii numarului de specii de vanat.
Pescuitul nu are caracter economic, ci mai mult sportiv. Cele mai importante lacuri cu peste sunt: Giacar, Gruiuletul, Gruiul si elesteul Alba.
Activitatea industriala
In cadrul comunei Colonesti, sectorul industrial este reprezentat prin cateva unitati de importanta locala precum: doua mori, doua brutarii, trei ateliere mestesugaresti: croitorie, tapiterie, cismarie.
Moara Vlaici este ridicata in 1880 de catre Costache Bogdan si refacuta in 1920 de catre Ilie Diaconescu. Ea ocupa o suprafata de 570 m2.
Moara de la Maruntei ocupa o supafata mai mica de teren datorita pozitiei sale in lunca Veditei.
Activitatea de transport si comerciala
Comuna Colonesti este situate pe soseaua nationala (DN 65 , E 94 ) ce leaga Bucurestiul cu orasele Pitesti, Slatina, Craiova si Timisoara. Cea mai apropiata cale ferata se afla la 51 km departare. Aceasta statie de cale ferata este folosita pentru incarcarea produselor agricole.
Satele comunei sunt legate intre ele printr-o sosea judeteana (DN -93) care merge parallel cu raul Vedita si leaga satele: Vlaici, Carstani, Colonesti, Barasti, Maruntei si Guiesti. In afara acestora, peste interfluviu, este o sosea comunala ce leaga satul Carstani de satul Magura.
Drumul communal este bine intretinut, pietruit si ingrijit de catre gospodarii comunei.
Fiind asezata pe drumul national, comuna Colonesti are legaturi foarte bune din punct de vedere al traficului rutier, cu orasele: Slatina, Pitesti, Bucuresti, Craiova, Brasov, Targoviste si Curtea de Arges.
Activitatea comerciala o reprezinta Centrul de depozitare si distribuire a combustibilului si a materialelor de constructie, acesta are spatiu sufficient de depozitarea a combustibilului si cladiri special amenajate pentru depozitarea materialeleor de constructii (ciment, cherestea, teracota, prefabricate, usi, ferestre) etc.
Concluzi generale
Comuna Colonesti este asezata in platforma Cotmeana, pe valea raului Vedita, avand o forma liniara. Cele mai mari inaltimi nu depasesc 276 m, comuna fiind asezata in zona "dealurilor joase" ale Vezii asa cum le denumeste Emannuel de Martonne acolo unde aceste se intrepatrund cu campia.
Din punca de vedere al numarului populatiei, este o comuna de marime mijlocie, a carei populatie a fost mereu in scadere incepand cu anul 1956 pana la ultimul recensamant, cand numarul acestei s-a ridicat la 3732 locuitori.
Functia economica a comunei este agricultura, care constituie ocupatia principala a acestor locuri. Cea mai mare parte din populatie lucreaza in agricultura unde forta de munca feminina este dominanta. Industria si prestarile de servicii catre populatie sunt slab dezvoltate.
Prin constructiile care se vor face in viitor, prin dotarile social-culturale ce vor fi amplasate, in centrul civic al comunei, prin celalalte lucrari edilitare, comuna Colonesti va deveni centrul rural modern, la fel ca miile de comune din Romania.
|
 |
|
|
